Merita vazut in... BRASOV- Muzee

Muzeul de Arta( Bulevardul Eroilor, nr. 21) gazduieste opera apartinand celor mai valorosi artisti romani. Expunerea ilustrează evoluţia artei româneşti de la anonimii transilvăneni din secolele XVII-XVIII până la creaţiile unor artişti contemporani. Remarcabilă prin valoarea sa este colecţia Nicolae Grigorescu, a doua ca mărime din ţară. La subsolul muzeului este amenajată expoziţia de Artă Decorativă Europeană şi Orientală, ce înfăţişează vizitatorilor piese de porţelan şi sticlărie produse în vestitele manufacturi de la: Meissen, Delft, Sevres, Capo di Monte, Murano şi atelierele din ţară.

Muzeul de Istorie(Piata Sfatului): În piaţa centrală a vechii cetăţi se ridică în anul 1420 primăria oraşului, numită odinioară "Rathaus" sau "Casa Sfatului".
Parterul mai păstrează elemente ale stilului gotic, iar etajul şi turnul sunt construite în stilul Renaşterii şi al Barocului. Din 1950 clădirea găzduieşte Muzeul de Istorie a judeţului Braşov.

Expoziţia permanentă a Muzeului Judeţean de Istorie Braşov: "Braşov - istorie, cultură, civilizaţie" este organizată în 17 săli cu 3334 piese expuse în 123 vitrine şi cu o suprafaţă grafică totală desfăşurată de 210 mp (50 panouri). Expoziţia este structurată pe trei sectoare: arheologie (subsol), istorie medie (parter), istorie modernă (etaj).

Muzeul de Etnografie(Bulevardul Eroilor, nr. 21A): Muzeul de Etnografie din Braşov este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei, civilizaţia comunităţilor rurale din zona Bran, zona Rupea, Ţara Oltului şi Ţara Bărsei. Ca structură administrativă, Muzeul de Etnografie funcţionează în trei locaţii: Braşov, Săcele şi Rupea. În pavilionul central Braşov este organizat o amplă expoziţie permanentă care cuprinde, într-o tratare succintă, o îndeletnicire comună tuturor zonelor etnografice: meşteşugul ţesutului şi aplicarea lui funcţionala în organizarea interiorului şi în costumul popular. Prezentarea are un pronunţat caracter pedagogic, cu accent pe reconstituirea autenticităţii contextului rural prin unelte, tehnologii şi produse specifice.

Muzeul “Casa Muresenilor”(Piata Sfatului, nr. 25): "Casa Mureşenilor" s-a înfiinţat în anul 1968, ca urmare a donaţiei făcute de urmaşii familiei Mureşianu. Ei puneau astfel în operă testamentul cultural al lui Iacob Mureşianu, oferind statului român, în vederea organizării unui muzeu, spaţiul necesar, o foarte valoroasă colecţie de mobilier, pictură, sculptură şi mai ales o arhivă de o inestimabilă valoare culturală, numărând peste 25.000 de documente. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite în viaţa culturală şi politică a vremii lor.
Arhiva Mureşenilor este una dintre cele mai bogate şi importante arhive de familie. Conducând timp de mai bine de o jumătate de secol "Gazeta Transilvaniei", Mureşenii au corespondat cu toţi fruntaşii politici ai vremii lor, atât din Ardeal cât şi din celelalte provincii locuite de români. Pe lângă corespondenţa politică, în Arhiva Mureşenilor se găsesc - sporindu-i valoarea culturală - numeroase manuscrise ale Mureşenilor şi ale corespondenţilor ziarelor conduse de ei. Atrage atenţia şi prezenţa documentelor legate de istoria imnului naţional, "Deşteaptă-te, Române", creaţie a nemuritorului Andrei Mureşanu.
Muzeul "Casa Mureşenilor" se îndreaptă spre transformarea într-un complex de case memoriale dedicate amintirii unor mari personalităţi braşovene. În 24 iunie a fost deschisă Casa "Ştefan Baciu".

Muzeul Primei Scoli Romanesti(Piata Unirii, nr. 2-3): Prima Scoală Romanească, construită în 1495 păstrează elementele stilului baroc de la modificările care i-au fost aduse în anii 1760-1761. Între 1557 şi 1583 Diaconul Coresi tipăreşte aici 17 titluri în română şi slavonă, pe hârtie fabricată într-o manufactură braşoveană.
Muzeul Primei Şcoli Româneşti este compus din mai multe camere, şi anume: Sala de clasă "Anton Pann" care aminteşte nu numai de popasurile merelui povestitor Anton Pann dar şi de şcoala veche, în jurul căreia s-a fondat un focar de cultură, aici tipărindu-se cele dintâi cărţi de cultură în limba română,scriindu-se prima cronică cu subiect românesc, prima gramatică românească, primul calendar almanah în literatura română; Sala "Diaconul Coresi" ale cărei exponate sunt: "Cazania a II-a" ("Cartea românească cu învăţătură"), "Psaltirea", "Sbornicul", "Octoihul" ş.a.; Sala "Cartea, factor de unitate naţională", unde, cele peste 80 hrisoave domneşti, înscrise pe pergament şi aurite, confirmă permanentele legături între ţinuturile româneşti şi, unde sunt expuse cele mai valoroase monumente de limbă română medievală printre care se numără: "Biblia de la Bucureşti"(1688), "Cazania lui Varlaam"(1643), "Îndreptarea legii" de la Târgovişte(1652),ş.a. Sala "Cartea şi Cărturarii braşoveni" - copiştii, traducătorii, creatorii de limbă literară, muzică şi artă, toţi aceştia sunt reprezentaţi aici prin câteva dintre valorile adăpostite în arhiva istorică a muzeului printre care sunt: "Omiliarul" din veacurile XI-XII, Molitvelnicul popei Bratu, Parimiarul protopopului Vasile, alături de tablourile în ulei pe pânză ale fondatorului liceului "Andrei Şaguna", precum şi opereta "Crai nou" a lui Ciprian Porumbescu. "Sala cu vatră"- un mic colţ etnografic reprezentat de vatră, icoane pe sticlă şi obiecte casnice amintind de caracterul săsesc al Scheiului în perioada medievală. Alături se află, recent restaurat, Complexul muzeal din incinta bisericii Sf. Nicolae, care expune în cca 30 camere, valori menite să confirme tradiţiile de cultură şi artă pe care le-a înscris Scheii braşovului în patrimoniul naţional. Tematic sunt organizate aici expoziţiile: "Junii braşoveni", "Scheii braşovului în pictura lui Ştefan Mironescu", "Muzeul Tudor Ciortea", "Muzeul Ex libris", "Muzeul Nicolae Titulescu", "Muzeul Ion Colan", urmând a se organiza "Muzeul Patrimoniului naţional şi universal".